- Bacteriile din corpul uman sunt cel puțin la fel de numeroase ca celulele corpului.
- Microbiomul oral nu afectează doar sănătatea cavității bucale, ci și, de exemplu, inima și vasele de sânge.
Ce este microbiomul oral și cum afectează el sănătatea?
Ați auzit probabil despre microbiomul intestinal și despre impactul său inconfundabil asupra sănătății - dar intestinul nu este singurul loc în care se găsesc tot felul de tulpini de bacterii importante în corpul uman, care comunică între ele pe mai multe niveluri. De exemplu, le puteți găsi și pe piele, în nas, în părțile intime sau în gură. Împreună, acest microbiom formează un "organ" complex care susține nu numai sănătatea, ci și bunăstarea generală, cu un număr de bacterii cel puțin egal sau chiar mai mare decât numărul de celule ale corpului.
Cavitatea bucală este una dintre cele mai dens populate de bacterii părți ale corpului uman. Puteți găsi mai multe habitate bacteriene care lucrează împreună, deoarece unele tulpini bacteriene se dezvoltă în gingii, limbă sau mucoasa obrazului, de exemplu, în timp ce altele se dezvoltă pe suprafața dinților sau pe palatul moale sau dur. Microbiomul oral este influențat de copilăria timpurie, copiii născuți pe cale naturală și apoi alăptați având o diversitate semnificativ mai mare a populațiilor bacteriene orale decât copiii născuți prin cezariană sau hrăniți cu înlocuitori ai laptelui matern. Stabilirea unui microbiom complex are loc la vârsta de aproximativ 3 ani, iar diversitatea crește odată cu vârsta. De asemenea, au loc modificări semnificative ale microbiomului oral, de exemplu, atunci când dinții de lapte sunt înlocuiți de dinții permanenți.
Microbiomul oral este o componentă importantă a sistemului imunitar, care previne nu numai apariția cariilor dentare sau a bolii parodontale, ci și, de exemplu, leziunile, inflamațiile și infecțiile din cavitatea bucală sau halitoza. Dar influența sa nu se oprește aici - multe studii indică o legătură între dezechilibrele microbiomului oral și dezvoltarea bolilor cardiovasculare.
Ce poate afecta negativ microbiomul oral?
- Dieta: alimentele bogate în zaharuri simple sau băuturile carbogazoase, îndulcite (în special cele care conțin acizi), care pot reduce pH‑ul cavității bucale atunci când sunt consumate, pot avea un efect negativ asupra microbiomului oral. Cercetările compară, de asemenea, impactul dietelor neolitice și al celor de după Revoluția Industrială, care au introdus mai multe cereale, leguminoase, produse lactate sau uleiuri vegetale în alimentația umană, ceea ce unii autori au sugerat că a condus la o incidență mai mare a bolilor orale - însă aceste concluzii ar trebui luate cu un vârf de sare, deoarece există dovezi limitate din perioada neolitică care sunt aplicabile cercetărilor relevante, iar mecanismul de acțiune nu a fost investigat cu precizie. Prin urmare, cu siguranță nu este recomandabil să se excludă din dietă grupurile de alimente menționate mai sus, care, atunci când sunt consumate în mod optim, au un efect benefic demonstrat asupra sănătății generale (cu excepția poate a alimentelor bogate în zaharuri simple sau a băuturilor îndulcite carbogazoase).
- Fumatul: Mecanismele prin care fumatul afectează microbiomul oral sunt numeroase - unele componente ale fumului de țigară pot ucide direct bacteriile benefice, pot afecta modificările pH‑ului salivar, pot crea condiții anaerobe în gură în care unele bacterii nu pot supraviețui sau, în cele din urmă, pot slăbi răspunsul imun în cavitatea bucală. De asemenea, este posibil să favorizeze dezvoltarea bacteriilor patogene, perturbând astfel echilibrul microbiomului.
- Consumul de alcool: Consumul excesiv de alcool poate afecta starea mucoasei orale și compoziția salivei. Răspunsul imun în cavitatea bucală sau sănătatea dentară pot fi, de asemenea, compromise. În cele din urmă, au fost observate modificări semnificative în compoziția microbiomului oral în urma consumului de alcool.
- Igiena orală deficitară: Igiena orală precară favorizează acumularea plăcii bacteriene, care favorizează dezvoltarea bacteriilor patogene și duce la un dezechilibru al microbiomului oral.
- Unele boli: Diabetul, bolile neurologice, cardiovasculare, digestive sau autoimune pot contribui la o modificare a pH‑ului oral sau la un răspuns imun compromis, care perturbă microbiomul oral.
- Unele medicamente: Aceeași situație ca în cazul unor tipuri de boli este valabilă și pentru produsele farmaceutice - în special antibioticele sau imunosupresoarele.
Ce poate avea un efect pozitiv asupra microbiomului oral?
Microbii din cavitatea bucală sunt hrăniți de substanțele conținute în salivă sau în lichidul gingival. Saliva conține, de asemenea, componente antibacteriene care ajută la menținerea în echilibru a microbiomului oral. De asemenea, saliva, împreună cu alte componente, formează o "peliculă", care reglează atașarea bacteriilor la suprafața cavității bucale sau protejează parțial dinții de acțiunea acizilor.
Cum să susținem microbiomul oral cu ajutorul alimentației?
Alimentația joacă un rol important în echilibrul microbiomului - se reflectă în compoziția salivei, unde o dietă inadecvată poate duce la o producție excesivă de acizi cauzatori de carii, de exemplu. Cu toate acestea, nivelul de consum al anumitor ingrediente, cum ar fi nitrații, poate avea, de asemenea, un impact. În studii, s‑a observat chiar că aceste modificări pot afecta nivelurile de oxid nitric și reglarea tensiunii arteriale. Răspunsul imunitar din cavitatea bucală poate fi, de asemenea, afectat. În același timp, cercetarea în acest domeniu este încă la început, deoarece este o problemă foarte complexă.
Un studiu din 2024 sugerează că o dietă în stil mediteranean poate influența pozitiv microbiomul oral și poate reduce astfel incidența bolilor orale. Un efect pozitiv a fost constatat în special pentru alimentele bogate în fibre și băuturile care conțin polifenoli (cafea, ceai negru și verde). Cu toate acestea, autorii subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare, deoarece multe mecanisme rămân neînțelese și intervin mulți alți factori, cum ar fi stilul de viață, activitatea fizică etc.
Importanța unui aport adecvat de fibre este, de asemenea, susținută de alte studii, la fel ca și consumul de alimente minim prelucrate și de cereale integrale în locul produselor din făină albă. Hidratarea adecvată, care favorizează producția normală de salivă, joacă probabil, de asemenea, un rol. Efecte potențial pozitive sunt observate și în cazul nitraților menționați anterior, care provin în principal din rădăcini sau legume cu frunze.
De asemenea, se pare că deficiențele anumitor micronutrienți, cum ar fi vitaminele B (în special B12), vitamina C, vitamina E sau vitamina K, pot favoriza deteriorarea sănătății orale. Sunt necesare cercetări suplimentare privind vitaminele A și D.
Cum să susțineți microbiomul oral cu suplimente?
Există deja pe piață suplimente alimentare pentru susținerea microbiomului oral. Pe scurt, acestea trebuie să conțină tulpinile probiotice menționate mai jos, în special Streptococcus (salivarius, ratus sau thermophilus) și Lactobacillus (Lactiplantibacillus plantarum, Lacticaseibacillus paracasei, Limosilactobacillus reuteri). Printre alte substanțe, prebioticele precum xilitolul, arginina sau ureea pot fi, de asemenea, benefice.
Suplimentele care susțin microbiomul oral acționează în principal prin trei mecanisme:
- interacțiunea competitivă între bacterii, care implică competiția pentru sursele de hrană/subzistență
- producerea de compuși antimicrobieni sau inhibitori (inhibiție = încetinirea, atenuarea proceselor)
- modularea răspunsului imunitar
Următoarele componente în special au un efect pozitiv asupra microbiomului oral:
1. Probiotice
Organisme bacteriene vii care fac parte direct din microbiom. În cazul microbiomului oral, acestea sunt în principal genurile:
- Streptococcus: salivarius, ratus sau thermophilus
- Lactobacillus: Lactiplantibacillus plantarum, Lacticaseibacillus paracasei, Limosilactobacillus reuteri
- Bifidobacterium: breve, lactis
- Bacillus coagulans
2. Prebiotice
Acestea sunt substanțe care sunt utilizate ulterior de microorganisme (probiotice) și au beneficii pozitive pentru sănătate. În contextul cavității bucale, prebioticele nu au fost încă studiate foarte mult, deoarece este important ca acestea să favorizeze dezvoltarea bacteriilor benefice, dar nu a celor patogene. Cu toate acestea, xilitolul, arginina sau ureea, de exemplu, au prezentat rezultate promițătoare în cadrul studiilor.
3. Postbioticele
Sunt cea mai nouă și intens cercetată zonă în domeniul colonizării microbiene și al impactului acesteia asupra sănătății. Sunt metaboliți ai organismelor vii sau ai unor părți ale acestora (perete celular, citoplasmă etc.). De exemplu , unele studii au confirmat că postbioticele pot inhiba creșterea bacteriilor patogene fără prezența bacteriilor "bune" vii, ceea ce ar putea facilita foarte mult, de exemplu, depozitarea. Exemple de postbiotice includ:
- peroxid de hidrogen
- bacteriocine Streptococcus (produse ale bacteriilor care pot ucide alte bacterii)
Cu toate acestea, efectul final al acestor probiotice se confruntă în prezent cu multe provocări, în special în ceea ce privește prepararea produsului într‑un mod care să nu provoace moartea microorganismelor vii. Din păcate, mai multe studii care au abordat această problemă au arătat că numărul de celule viabile din produsul final este, în unele cazuri, insuficient, fiind necesare cercetări suplimentare și în acest domeniu.
De reținut?
Colonizarea microbiană a corpului uman are implicații pentru sănătatea generală, iar cavitatea bucală nu face excepție. În special, dieta, fumatul, consumul de alcool, igiena orală deficitară sau anumite boli sau medicamente au un impact asupra compoziției și echilibrului microbiomului.
Cercetările în acest domeniu sunt încă limitate, dar se pare că alimentele minim prelucrate sunt benefice pentru microbiomul oral, la fel ca și un aport suficient de fibre, ale căror componente pot fi metabolizate de bacterii. Unele suplimente alimentare care susțin microbiomul oral sunt, de asemenea, deja disponibile pe piață, dar în prezent aceste produse se confruntă, de asemenea, cu multe provocări.
