Kombucha este o băutură probiotică fermentată ale cărei efecte benefice au fost considerate benefice încă din î.Hr.
Substanțele conținute în kombucha pot fi benefice pentru sănătate în multe feluri atunci când sunt consumate în mod regulat.
Dacă este produsă prost și în condiții neigienice, kombucha poate fi o sursă de riscuri pentru sănătate.
Ce este kombucha?
Kombucha este o băutură obținută prin fermentarea ceaiului îndulcit. Inițial a fost folosit în principal pentru ceaiul negru, dar producția s‑a extins treptat pentru a include și alte tipuri, cum ar fi ceaiul verde și oolong. Această bază sub formă de ceai îndulcit servește drept substrat pentru fermentare, care este responsabilitatea unei culturi simbiotice de bacterii și drojdii numită SCOBY (Symbiotic Colony Of Bacteria and Yeast). Produsul rezultat în urma acestui proces este apoi ușor carbonatat și are un gust acru.
Deși SCOBY include anumite tulpini de bacterii și drojdii, compoziția și proprietățile acestei culturi și ale ceaiului îndulcit nu pot fi exact aceleași peste tot, ci pot varia ușor în funcție de locul de producție sau chiar de vreme. Procesul de fermentare este apoi influențat de o multitudine de factori, printre care duritatea apei utilizate, concentrația rezultată a ceaiului, compoziția bacteriană a culturii de fermentare și a ceaiului, suprafața pe care cultura întâlnește ceaiul, gradul de acces al oxigenului sau, bineînțeles, temperatura ambiantă. Dacă oricare dintre acești factori este perturbat, proprietățile nutriționale, de gust sau chiar de siguranță ale kombucha rezultată pot fi afectate în mod negativ.
Care este originea kombucha?
Cele mai vechi dovezi documentate ale consumului de kombucha datează din anul 220 î.Hr. în ceea ce este acum nord‑vestul Chinei. Încă de pe atunci, localnicii știau că băutura are efecte stimulante și de altfel benefice pentru sănătate, motiv pentru care a fost supranumită "băutura nemuririi". Conform legendei, în 414 d.Hr., Dr. Kombu a adus kombucha în Japonia pentru a vindeca problemele digestive ale împăratului. Datorită comercianților, kombucha s‑a răspândit apoi în Rusia și în Europa de Est, iar apoi în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, în special în timpul și după cel de‑al Doilea Război Mondial.
Deși numele doctorului Kombu vă poate părea o glumă, de aici provine denumirea acestei băuturi amețitoare, cunoscută și astăzi - adaosul "tscha" (care însemna ceai în japoneză la acea vreme) a fost adăugat la moștenirea doctorului și s‑a născut kombucha.
Care sunt beneficiile pentru sănătate ale kombucha?
Deși studiile au demonstrat în mod repetat efectele pozitive ale kombucha, este important să rețineți că multe dintre aceste studii sunt efectuate in vitro (adică în condiții de laborator "în eprubetă") sau pe rozătoare. Există, desigur, și cercetări pe subiecți umani, dar până în prezent acestea reprezintă doar o minoritate a dovezilor disponibile - astfel încât vor fi necesare studii științifice suplimentare de înaltă calitate pe subiecți umani pentru a confirma beneficiile enumerate mai jos. Efectele pozitive potențiale ale kombucha sunt, de asemenea, mai susceptibile în a fi observate dacă băutura este consumată în mod regulat. Ca în cazul oricărui alt aliment/băutură, efectul nu poate fi așteptat după un singur consum.
1. Efecte probiotice
Datorită fermentației prin cultură de bacterii și drojdii, kombucha este o sursă de bacterii benefice pentru sănătate care au un efect probiotic și, astfel, influențează pozitiv compoziția microbiomului intestinal. Conform studiilor, în kombucha au fost găsite multe tulpini diferite de bacterii probiotice, deși cantitatea și tulpinile pot varia considerabil de la o băutură la alta, după cum s‑a menționat anterior. Cele mai frecvente genuri găsite sunt Lactobacillus sau Bifidobacterium, în timp ce, cele mai frecvente drojdii sunt Saccharomyces cerevisiae.
Pentru a păstra culturile probiotice , kombucha trebuie, desigur, să fie nepasteurizată - cu toate acestea, unii producători practică pasteurizarea kombucha finit și apoi adăugarea de bacterii probiotice în acesta. Pe vremuri, kombucha era adesea pasteurizată în magazine pentru a minimiza contaminarea cu bacterii patogene, însă în prezent practicile de producție sunt atât de sigure încât majoritatea kombucha disponibilă în comerț este, de asemenea, nepasteurizată.
2. Activitatea antioxidantă
Testele de laborator arată că, kombucha conține semnificativ mai multe componente cu activitate antioxidantă decât ceaiul nefermentat. Acestea includ polifenoli, catechine, acid ascorbic și DSL (acid D‑saccharic‑1,4‑lactonă). Conținutul acestor substanțe variază, desigur, în funcție de timpul de fermentare, de temperatură sau de materiile prime utilizate. Pentru ceaiul negru, verde și oolong, cea mai mare cantitate de substanțe cu activitate antioxidantă pare să fie disponibilă după 3 zile de fermentare, în timp ce pentru ceaiul alb este după 14 zile. De asemenea, ceaiul verde kombucha le devansează clar pe celelalte în ceea ce privește cantitatea de fenolici conținută. Ceaiul negru, pe de altă parte, are cea mai mare cantitate de acizi organici.
3. Activitatea antimicrobiană
Kombucha prezintă activitate antimicrobiană împotriva unor bacterii Gram‑pozitive și Gram‑negative (diferențele se datorează compoziției peretelui celular), care se datorează probabil prezenței unor substanțe precum polifenolii, acizii organici și alți compuși bioactivi. În plus, ceaiul negru pare să aibă și un efect anfigungic - adică inhibă dezvoltarea anumitor tipuri de ciuperci și mucegaiuri. Ceaiul verde și oolong, pe de altă parte, au demonstrat cea mai bună activitate împotriva bacteriilor intestinale patogene care pot provoca boli alimentare și probleme digestive. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, cercetările de mai sus au fost efectuate "în eprubetă" și, prin urmare, reprezintă mai mult o bază de referință pentru cercetările viitoare cu subiecți umani.
4. Efecte antiinflamatorii
Datorită conținutului de substanțe deja menționate mai sus, kombucha prezintă, de asemenea, efecte antiinflamatorii. Deși capacitatea de a induce inflamația este unul dintre cele mai eficiente mecanisme ale organismului de a se apăra împotriva infecțiilor, atunci când persistă cronic, inflamația are un impact destul de negativ asupra sănătății și crește riscul de apariție a numeroase boli, cum ar fi diabetul de tip II, bolile cardiovasculare și chiar cancerul.
În contextul cancerului în special , unele dintre substanțele bioactive găsite în kombucha sunt promițătoare în ceea ce privește inhibarea creșterii celulelor canceroase - în special atunci când se adaugă frunze uscate de melissa în kombucha. Cu toate acestea, până în prezent, aceste constatări se bazează în principal pe cercetări în condiții de laborator și sunt necesare cercetări suplimentare pentru aplicarea și eficacitatea potențială în situații reale.
Poate avea kombucha efecte negative?
În literatura de specialitate au fost raportate cazuri de greață și amețeli după consumul de kombucha. Există chiar un caz de otrăvire cu plumb după șase luni de consum de kombucha - cu toate acestea, s‑a demonstrat că acest compus a fost eliberat în kombucha dintr‑un recipient deteriorat destinat fermentării sale. Atunci când kombucha este preparată în condiții neigienice, există riscul de creștere excesivă a bacteriilor patogene, care, în unele cazuri, a provocat o modificare a echilibrului acido‑bazic al organismului sau afectarea rinichilor.
În ceea ce privește bolile preexistente sau alte afecțiuni, consumul de kombucha poate să nu fie potrivit într‑o mai mare măsură pentru persoanele cu tendința de a perturba echilibrul acido‑bazic, cum ar fi cele cu insuficiență renală acută. În plus, aceasta include și persoanele cu deficiențe imunitare sau care iau imunosupresoare.
Prin urmare, riscurile pentru sănătate ale kombucha în 99% din cazuri includ condiții de igienă necorespunzătoare în timpul preparării sau boli preexistente sau afecțiuni pentru care se recomandă să nu se consume kombucha din motive de siguranță. Cu toate acestea, pentru persoanele sănătoase și atunci când este preparat corespunzător, acesta este evaluat ca fiind sigur și benefic pentru sănătate. În general, consumul a aproximativ 120 ml de kombucha pe zi nu este considerat a fi riscant nici măcar pe termen lung.
Kombucha în sarcină
Oamenii de știință avertizează cu privire la riscurile potențiale ale consumului de kombucha în timpul sarcinii. Acest lucru se datorează posibilității producerii unor cantități mici de alcool în timpul fermentării sau contaminării băuturii cu bacterii patogene care pot să nu fie periculoase pentru mamă, dar pot pune în pericol fătul. Cu toate acestea, principalul motiv de îngrijorare este efectul heparinei, care poate fi prezentă în cantități infime în kombucha ca parte a glicozaminoglicanilor din ceai. În alte circumstanțe, substanțele benefice pot afecta coagularea sângelui, ceea ce poate duce la complicații în timpul sarcinii. Deși prezența directă a heparinei în kombucha nu a fost înregistrată, cercetătorii avertizează că un consum sporit de kombucha poate încuraja producerea acesteia în organism și, prin urmare, trebuie luate măsuri de precauție suplimentare - traduse prin a nu consuma kombucha în timpul sarcinii.
În prezent, nu sunt disponibile dovezi clare privind siguranța kombucha pentru alăptare. Cu toate acestea, riscul potențial este mai mic decât în timpul sarcinii și, prin urmare, se recomandă consultarea unui medic dacă kombucha este consumat în cantități mici în timpul alăptării.
Este posibil să preparați kombucha acasă?
Kombucha poate fi preparat la domiciliu - aveți nevoie de cultura mamă de scoby în sine (poate fi cumpărată dintr‑o farmacie sau chiar cultivată), o cantitate mică de kombucha gata preparat nepasteurizat, ceai vrac la alegere, zahăr și apă.
Cu toate acestea, după cum am menționat mai sus, condițiile neigienice din timpul producției, timpul prea lung de fermentare sau alți factori pot afecta negativ nu numai gustul kombucha, ci și (ne)siguranța sa pentru sănătate. Din acest motiv, înainte de a face kombucha acasă, vă recomandăm să participați la un curs de fermentare, unde instructorii vă vor explica totul în detaliu și vă vor învăța cum să lucrați cu kombucha pentru a minimiza orice risc pentru sănătate.
De reținut?
Kombucha este o băutură probiotică înțepătoare, ușor efervescentă, care există încă din BC. Se obține prin fermentarea ceaiului îndulcit împreună cu culturi de bacterii și drojdii, ceea ce face apoi ca acesta să conțină substanțe cu o serie de beneficii pentru sănătate. Cu toate acestea, acestea pot fi luate în considerare atunci când băutura este consumată în mod regulat.
Kombucha poate fi și o sursă de riscuri pentru sănătate, dar mai ales dacă suferiți de o boală care crește riscul de dezechilibru acido‑bazic în organism sau dacă preparați kombucha în condiții neigienice. Femeile însărcinate ar trebui, de asemenea, să fie atente.
