Zaharină

E954, cunoscut sub denumirea de zaharină, este un îndulcitor artificial utilizat ca înlocuitor al zahărului. Este cunoscut pentru dulceața sa ridicată, de aproximativ 300‑400 de ori mai dulce decât zaharoza (zahăr de masă). Saccharina nu conține calorii, ceea ce o face o alegere populară în alimentele și băuturile dietetice.

Zaharina este produsă printr‑o serie de reacții chimice care includ oxidarea o‑toluensulfonamidei sau reacția acidului antranilic cu acid azotic, dioxid de sulf, clor și amoniac. Această origine sintetică permite producția pe scară largă pentru a satisface cererea din industria alimentară și a băuturilor.

Caracteristici și utilizări în industria alimentară

Zaharina este utilizată în produsele alimentare din mai multe motive:

• Dulceață intensă: oferă dulceață la concentrații foarte mici, ceea ce este economic.
• Stabilitate: rămâne stabilă la temperaturi ridicate și pe o gamă largă de pH, ceea ce o face potrivită pentru gătit și coacere.
• Zero calorii: Potrivit pentru alimentele hipocalorice și dietetice, ajută la gestionarea greutății și controlul diabetului.
• Sinergie cu alți îndulcitori: Adesea utilizat în combinație cu alți îndulcitori pentru a masca aromele neplăcute și a îmbunătăți profilul general al aromei.

Utilizarea în alimentele ultraprocesate

Sacarina este utilizată pe scară largă în alimentele ultraprocesate datorită capacității sale de a oferi dulceață fără a adăuga calorii. Iată câteva aplicații comune:

• Îmbunătățirea aromei: utilizată pentru a spori aroma sau a masca aromele amare fără a adăuga calorii din zahăr.
• Termen lung de valabilitate: Adesea utilizat în alimentele procesate datorită stabilității sale pe o perioadă lungă de timp.
• Influențarea obiceiurilor alimentare: produsele care conțin zaharină pot fi comercializate ca "alternative mai sănătoase".

Efecte asupra sănătății umane

Deși utilizarea zaharinei este aprobată de diverse autorități din domeniul sănătății, există unele considerente de sănătate și riscuri potențiale:

• Cancer: primele studii din anii 1970 au sugerat o legătură între zaharină și cancerul de vezică urinară la șobolanii de laborator, ceea ce a dus la interzicerea temporară a acesteia și la impunerea ulterioară a unor etichete de avertizare. Cu toate acestea, cercetările ulterioare și revizuirile efectuate de organizațiile din domeniul sănătății, inclusiv Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), au arătat că zaharina nu este cancerigenă la om, ceea ce a dus la eliminarea acestor avertismente.
• Reacții alergice: unele persoane pot reacționa alergic la zaharină, în special cele care sunt sensibile la sulfonamide, deoarece zaharina este un derivat al sulfonamidelor. Aceste reacții includ dureri de cap, dificultăți de respirație, iritații ale pielii și diaree.
• Probleme digestive: Consumul excesiv de zaharină poate duce la probleme digestive precum balonare, gaze și diaree. De asemenea, poate declanșa o exacerbare a IBS la persoanele sensibile.
• Obezitatea: Atunci când dulceața nu este asociată cu calorii, aceasta confundă sistemele de reglementare ale organismului, ducând la semnale mixte și făcând dificilă controlarea apetitului, ceea ce poate duce la supraalimentare și la creșterea în greutate ulterioară.
• Modificări ale microflorei intestinale: Atunci când este consumată în cantități mari, zaharina are un efect negativ asupra microbiomului intestinal. Există dovezi care sugerează că modificările microflorei intestinale sunt asociate cu un risc mai mare de afecțiuni precum obezitatea, diabetul de tip 2, bolile inflamatorii intestinale și cancerul.
• Gust: zaharina poate avea un postgust amar sau metalic care poate fi neplăcut pentru unii consumatori.
• A se evita în timpul sarcinii: se știe că zaharina traversează placenta și poate rămâne în țesuturile fetale.

Surse

1. Uebanso, T., Ohnishi, A., Kitayama, R., Yoshimoto, A., Nakahori, M., & Takahashi, A. (2017). Effects of low‑dose non‑caloric sweetener consumption on gut microbiota in mice. Nutrients, 9(6), 560. Retrieved from https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6843803/.
2. National Cancer Institute (NCI). "Artificial Sweeteners and Cancer". Cancer.gov.
3. World Health Organization (WHO). "Guideline: Sugars intake for adults and children". WHO.int.
4. Diabetes.co.uk. (n.d.). Saccharin. Retrieved from https://www.diabetes.co.uk/sweeteners/saccharin.html.
5. Fowler, S. P., Knüppel, A., Schiffman, S. S., & Rother, K. I. (2022). A narrative review of adverse health effects associated with sucralose. Nutrition Journal, 21, Article 23. Retrieved from https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9029443/.
6. Magnuson, B. A., Carakostas, M. C., Moore, N. H., Poulos, S. P., & Renwick, A. G. (2013). Biological fate of low‑calorie sweeteners. Nutrition Reviews, 71(11), 725‑735. Retrieved from https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24681100/.
7. Brigham and Women's Hospital. (n.d.). Substances of concern during pregnancy. Retrieved from https://www.brighamandwomens.org/obgyn/brigham‑obgyn‑group/patient‑education/substances‑of‑concern‑during‑pregnancy.